"Implementarea tehnicilor de remediere a radonului in locuințe din zona minei uranifere Băița" acronim IRART

Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, Str. Mihail Kogǎlniceanu Nr. 1, a implementat in perioada 15.06.2010 – 14.06.2013, proiectul "Implementarea tehnicilor de remediere a radonului în locuinţe din zona minei uranifere Bǎiţa- IRART", cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare Nr. 160 din 15.06.2010, încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în calitate de Organism Intermediar, în numele şi pentru Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional "Creşterea Competitivităţii Economice" (POSCCE).



  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image
  • Image



Anunt incheiere proiect

Proiectul IRART şi-a propus sǎ creeze un nucleu de competenţǎ ştiinţificǎ de înalt nivel în România, în domeniul remedierii concentraţiilor de radon din locuinţe, prin cercetare inovatoare cu cooperare internaţionalǎ. Obiectivul general al proiectului constă în DEZVOLTAREA ŞI APLICAREA UNOR SOLUŢII EFICIENTE DE REMEDIERE ÎMPOTRIVA EXPUNERII POPULAŢIEI LA RADON PE PARCURSUL A TREI ETAPE CONSTÂND ÎN: 1. monitorizarea atentă a zonei Băiţa-Cîmpani în scopul identificării locuinţelor cu valori de radon foarte mari, 2. studiul complex (pilot), primul în ţară, pe o casă test (CASA PILOT) din zona Băiţa-Nucet-Cîmpani pentru dezvoltarea experimentală şi testarea a celor mai adecvate şi eficiente metode de reducere a radonului din interior şi 3. implementarea practică a metodelor de remediere în 20 de locuinţe afectate din zona investigată, vizând reducerea concentraţiilor de radon din aceste locuinţe şi eficacitatea obţinută pe baza analizelor de rentabilitate (cost-eficacitate). Scopul aplicării acestor măsuri nu este doar acela de a reduce nivelul de radon din interior şi creşte în acest fel speranţa de viaţă pentru locuitorii zonei de studiu, ci şi acela de a face acest lucru cu un impact minim asupra structurii clădirilor şi locatarilor.

Un indicator important al beneficiilor sociale generate de proiectul IRART îl reprezintǎ sporirea gradului de conştientizare a societăţii civile şi a comunităţii direct interesate de efectele expunerii la radon.

Interesul Televiziunii Naţionale şi al mass-media pentru proiectul IRART şi problema radonului cu care se confruntǎ comunitatea de la Bǎiţa influenţeazǎ pozitiv acţiunile proiectului şi atingerea obiectivelor propuse: http://www.tvr.ro/articol.php?id=116445&c=6754

Rezultatele finale în urma tuturor intervenţiilor efectuate pe perioada proiectului sunt bune si foarte bune, variind de la casa la casa si de la incapere la incapere, situaindu-se in domeniul: 65,2 – 95,1%, respectiv 50,4 – 95,1%. Valoarea medie este de 80,9%.

Rezultatele proiectului şi obiectivele menţionate în cadrul în cadrul contractului de finanţare au fost îndeplinite în proporţie de 100%.

O prezentare concisă a acestora şi a principalilor indicatori stabiliţi în cadrul contractului de finanţare s-a realizat în tabelul următor:

Nr. crt. Indicator Valoarea indicatorului stabilită prin contract Iunie 2013
1 Articole ISI 6 11
- 7 publicate
- 4 acceptate si in curs de publicare
2 Publicatii stiintifice 19 15
3 Cereri de brevete 2 2 depuse la OSIM
1. Nr. 30324/14.03.2012 (cu Nr. de înregistrare OSIM A/00182/15.03.2012) pentru invenţia cu titlul: ”Metoda şi dispozitiv pentru măsurarea potenţialului de radon din sol prin reţinere pe cărbune activ şi extracţie gravitaţională controlată”, autori C. Cosma, V. Cosma, B. Papp.
2. Nr. 30437/27.02.2013 (cu Nr. de înregistrare OSIM A/00192/04.03.2012) pentru invenţia cu titlul: ”Sistem automatizat de monitorizare si control a concentratiilor radonului rezidential”, autori Robert Begy, Constantin Cosma, Alexandra Cucoş (Dinu), Carlos Sainz.
4 Locuri de muncă nou create în CD datorită proiectului 6 6
5 Cheltuieli eligibile finanţate public pentru proiect (lei) 4,764,437 lei 4,759,582.51
6 Case remediate 21 21
- 20 de case
- 1 casa pilot

Pe termen lung, realizările proiectului vizează îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei expuse la radon în zona minieră Băiţa şi în alte zone de risc din România, cât şi iniţierea unui Program Naţional de Radon în România (într-un cadru de colaborare cu autorităţile responsabile) şi elaborarea strategiilor şi politicilor de mediu privind radioprotecţia populaţiei, prin introducerea unor acte normative în legislaţia românească referitoare la radioprotecţia populaţiei.

Beneficiile aşteptate ale proiectului acoperă o plajă largă, variind de la îmbunătăţirea sănătăţii şi a bunăstării sociale a populaţiei ce locuieşte şi trăieşte în comunitatea unde se implementează proiectul şi până la beneficii economice pentru consultanţi şi companiile ce vor implementa soluţiile de remediere dezvoltate.

Reducerea costurilor generice de spitalizare prin reducerea concentraţiei de Radon din casele implicate în implementarea proiectului şi, implicit, a riscului de îmbolnăvire de cancer la plămâni:

Cercetările realizate de către experţii proiectului au relevat următoarele rezultate:

  • media concentraţiei de Rn înainte de remediere, în camerele implicate în studiu, era 991 Bq/m3;
  • media concentratiei de Rn dupa remedieri este 161 Bq/m3.

În acest context, implementarea sistemului de remediere a concentraţiei de radon din aerul din interior locuinţelor generează o reducere per individ a dozei efective anuale cu 18,3 mSv, iar la 60 persoane implicate rezultă o reducere a dozei cu 54,9 mSv/casă. Acest aspect conduce la o reducere teoretică anuală per persoană în concentraţia de radon de 4,62 WLM. Cu alte cuvinte aceasta, s-ar transpune în evitarea a 0.098 cazuri de cancer pulmonar ca urmare a aplicării metodelor de remediere în cele 20 de case, iar pentru o perioadă de 40 de ani se traduce prin 3.88 cazuri. În acest fel, dacă se iau în considerare numărul mediu de ani pierduţi datorită acestei boli ca fiind 13,5 ani, rezultă un total de 52,41 ani câştigaţi. Prin urmare, costurile aferente remedierilor (419.356,45 lei) împărţite la anii câştigaţi conduc la un cost efectiv de 8.002 lei/an de viata câştigat (transpus într-un beneficiu economico-social distinct în perioada de implementare a proiectului, integrat în totalul costurilor de spitalizare reduse).

În cazul reducerii costurilor de spitalizare pe întreg orizontul de analiză, am pornit de la numărul total iniţial de 2.400 persoane potenţial afectate (pe baza datelor provenite din analizele de risc ale studiilor de Radon) şi am considerat un procent minimal de diminuare a riscului de cancer de 18%. Rezultă astfel un număr de 432 de persoane la care s-ar reduce riscul de îmbolnăvire. La un cost mediu calculat de spitalizare pe zi de 140 lei (înmulţit cu un număr generic de 140 zile de spitalizare, pentru o perioadă de 2 ani), acest efect s-ar transpune într-o reducere de costuri de 16,93 milioane lei pentru toată perioada analizată (transpus într-un beneficiu atât economic, precum şi social – în contextul creşterii calităţii vieţii).

Buget: 5 066 206 RON din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 4 764 437 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 3 954 482,71 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 809 954,29 lei, iar valoarea neeligibilă a proiectului este de 301 769 lei.

Durata implementare: 36 luni (15 iunie 2010 - 14 iunie 2013)

Detalii suplimentare se pot obține de la:

  • Manager proiect Prof. univ. dr. Carlos SAINZ
  • Director proiect adj. Prof. univ. dr. Constantin COSMA
  • Responsabil Proiect Dr. ing. Alexandra CUCOŞ (DINU)

E-mail:

Telefon: 004-0264-307030
Fax: 004-0264-307032

Website: