Proiect

Titlul proiectului:

"Implementarea tehnicilor de remediere a radonului in locuințe din zona minei uranifere Băița" acronim IRART

Detalii proiect:

Proiect ID 586/ cod SMIS 12487 Contract de finanţare Nr. 160/ 15.06.2010

Instituţia solicitantǎ: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa Mediului

Director de proiect: Prof. Univ. Dr. Carlos SAINZ, Universitatea Cantabria, Facultatea de Medicinǎ, Santander, Spania şi Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa Mediului, Cluj-Napoca, România

Director de proiect adjunct: Prof. Univ. Dr. Constantin COSMA, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa Mediului, Cluj-Napoca, România
Responsabil de proiect/ Coordonator executiv: Dr. Ing. Alexandra DINU, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa Mediului, Cluj-Napoca, România

Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea şi aplicarea unor soluţii eficiente de remediere împotriva expunerii populaţiei la radon prin cercetare inovatoare cu cooperare internaţionalǎ.

Buget: 5.066.206 RON din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 4.764.437 RON. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 3 954 482,71 RON, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 809.954,29 RON, iar valoarea neeligibilă a proiectului este de 301.769 lei.

Durata implementare: 36 luni (15 iunie 2010 - 15 iunie 2013)

Impactul proiectului:

  • crearea unui nucleu de competenţă ştiinţifică de înalt nivel în domeniul radioprotecţiei populaţiei expuse la radon, deci de interes atât economoc cât şi social, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, la standarde europene, prin transferul de know-how de la Directorul de Proiect, Dr. Carlos Sainz şi prin experienţa Prof. Dr. Constantin Cosma;
  • crearea de parteneriate strategice în domeniile: Ştiinţa Mediului, Sǎnǎtate, Radioactivitate, Radioprotecţie;
  • noutatea proiectului propus constă în studiul complex (pilot), primul în ţară, pe o casă test din zona Baiţa-Nucet-Cîmpani pentru dezvoltarea experimentală a celor mai adecvate şi eficiente metode de reducere a radonului din interior. Se vor aplica şi soluţii noi de remediere urmând şi propuneri de brevetare, accentul punându-se pe proiectarea şi implementarea unor soluţii constructive de mare interes privind radioprotecţia populaţiei expuse la radon;
  • validarea proiectului se va concretiza prin implicarea experţilor internaţionali şi prin realizarea a două propuneri de brevete în perioada 2011-2013;
  • inovare prin aspectele tehnice ale proiectului: metode complexe de măsurare a radonului, stabilirea hărţilor de risc în zona afectată Baiţa-Nucet-Cîmpani, dezvoltarea experimentală a prototipului eficient de soluţii constructive pentru implementarea practică în 20 de locuinţe afectate din zona investigată, vizând reducerea concentraţiilor de radon din aceste locuinţe şi eficacitatea obţinută pe baza analizelor de rentabilitate (cost-eficacitate);
  • rezultatele practice ale proiectului se vor materializa prin elaborarea unei strategii optime privind managementul expunerii populaţiei la radonul rezidenţial şi extinderea acesteia şi la alte structuri de case din România;
  • acest studiu aplicativ va permite utilizarea sa pe scară largă în monitorizarea, gestionarea şi controlul radonului la un viitor planning teritorial prin crearea premiselor dezvoltarii unui nou tip de afacere pentru agenţii economici din domeniul construcţiilor. Acest nou tip de afacere va valorifica know-how-ul şi prototipurile dezvoltate ţn timpul proiectului, cu scopul de a produce la scară largă echipamente de protecţie destinate clădirilor afectate de expunerea la radon sau includerea lor în soluţiile constructive oferite de firmele specializate din domeniul construcţiilor;
  • instalarea climatului de normalitate în zona Baiţa-Nucet-Cîmpani, revitalizarea economică a regiunii, restabilirea echilibrului ecologic în spaţiul geografic dezorganizat de mineritul uranifer;
  • vizibilitate în comunitatea ştiinţificǎ internaţionalǎ prin publicaţii şi articole de specialitate rezultate în urma cercetǎrilor finanţate în cadrul proiectului: se va asigura profilul internaţional, transferabilitatea şi sustenabilitatea rezultatelor proiectului; rezultatele proiectului vor fi publicate în jurnale cotate ISI şi vor fi promovate în reţele naţionale şi internaţionale (workshopuri şi conferinţe). Sunt prevăzute spre realizare şi publicare în total 25 de articole, din care 6 în jurnale cotate ISI.

Proiectul a fost fundamentat pe baza rezultatelor cercetǎrilor preliminare efectuate în zona mineră Ştei-Băiţa în perioada 2003-2009. Studiile au constat în mǎsurarea sistematicǎ a radonului în 580 de locuinţe din zona stabilitǎ folosind metoda integrată a detectorilor de urme CR-39, şi în estimarea riscului relativ în asociere cu expunerea cumulativă şi cu datele demografice ale populaţiei prin intermediul chestionarelor aplicate. Detectorii au fost expuşi într-un interval de timp de 90-180 zile, în camere de zi şi dormitoare, la o distanţă de 1m faţă de sol, respectând protocolul internaţional de măsurători NRPB. Cuantificarea riscului s-a efectuat cu ajutorul ECRS Radon Software-ului preluat de la Comisia Europeană. Rezultatele au indicat un risc crescut de cancer pulmonar pentru populaţia expusă: 25% din decesele anuale prin cancer pulmonar pot fi atribuite expunerii populaţiei la radonul din interior în zona minieră Ştei-Băiţa. Indicatorii măsurabili au confirmat rata de mortalitate crescută, cea mai crescută rată de incidenţa a cancerului pulmonar din România, speranţa de viaţă scăzută în corelaţie directă cu factorii de risc specifici, cum ar fi istoria fumatului, consumul tabacic şi expunerea la radon.

Rezultatele reprezintă un semnal un semnal de alarmă adresat autorităţilor cu privire la problema radonului şi vizează integrarea strategiilor naţionale de sănătate publică în politicile prioritare ale Uniunii Europene.

Proiectul nostru, prin activităţile sale, abordează în mod direct aceste aspecte critice. Activităţile propuse constituie o premieră pentru România, atât din punct de vedere al aportului pentru cercetare cât şi al impactului socio-uman.

Este de aşteptat ca rezultatele proiectului să contribuie în special la diminuarea deceselor datorate cancerului de plămâni asociat expunerii la radon în regiunea Ştei-Băiţa şi, de asemenea, că vor constitui premise solide pentru augmentarea politicilor publice româneşti orientate spre gestionarea, monitorizarea şi controlul problemei radonului, prin integrarea problematicii expunerii publicului la radon în cadrul mai larg al Calităţii Aerului din Interior şi prin introducerea unei legislaţii stricte care să impună testele de radon în industria materialelor de construcţii.